Schița „VASLUIUL DE IERI ȘI DE AZI”

Autor: CIK DAMADIAN

(n. 1919, Constanța – d. 1985, București)

            Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui propune ca exponat al lunii august 2020 schița „Vasluiul de ieri și de azi”. Desen în tuș cu penița pe hârtie a graficianului Cik Damadian (n. 6 august 1919, Constanța - d. 30 iulie 1985, București), această schiță face parte din expoziția „Vaslui – Bârlad – Huși” cu 43 de desene, deschisă în Sala „Arta” a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, în anul 1979.

         Imaginea „Vasluiului de ieri și de azi” este realizată cu finețe și impresionează prin ansamblul compozițional, prin precizia desenului liniar în tuș și prin transpunerea în ritmuri plastice a aspectului urbanistic. Cik Damadian surprinde aici, prin filtrul propriilor vibrații interioare, capătul străzii Dobrogeanu Gherea, în care pune în contrast clădirile vechi din Vaslui cu imaginea noului Centru Civic, Turnul ceasului Palatului Administrativ. Imagine cotidiană pentru anul 1977, astăzi această grafică a lui Cik Damadian are o încărcătură emoțională datorată valorii sentimentale, pe lângă cea documentar-istorică a transfigurării stilului arhitecturii vechi vasluiene, atmosferă redată de artist prin punerea în pagină și prin dominanța formelor, prevalând albul în raportul dintre alb și negru, dar și atmosfera degajată de lirismul liniei în tuș cu penița pe hârtie.

Vă invităm să descoperiți sensul colecției de grafică „Vaslui - Bârlad - Huși” în cele 43 de desene, executate cu finețe de pana lui Cik Damadian, vizitând colecția expusă în Expoziția permanentă a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.

DISC ORNAMENTAL CU MOTIVUL DISCULUI SOLAR

Curtea Domnească Vaslui, secolul XV

          Exponatul lunii iulie 2020 constituie un disc ornamental cu motivul discului solar, parte a colecției de arheologie „Curțile Domnești” a muzeului vasluian.

Acest disc cu decor geometric simplu decora registrul superior al fațadei Bisericii Domnești „Sf. Ioan Botezătorul” din Vaslui și este datat în a doua jumătate a secolului al XV-lea. A fost descoperit în urma cercetărilor de la situl arheologic „Curțile Domnești” Vaslui, din anul 1977, în cadrul locuinței domnești L 10, secțiunea S XI, caroul 4, adâncimea - 2,2 m. Măsoară 21 cm. în diametru și 9 cm. în grosime și este realizat din ceramică decorativă de exterior, dintr-o pastă superioară roșie, omogenă, bine frământată și arsă la roșu, fiind smălțuită cu brun închis.

Decorul înfățișează un disc solar, o „rozetă solară”, o „vârtelniță”, ale căror origini le întâlnim în arta populară a crestăturilor în lemn. Soarele, prin ceea ce simbolizează - căldură, putere, nemurire - a exercitat dintotdeauna o fascinație deosebită asupra oamenilor. El este corpul ceresc central al sistemului nostru planetar, preferat în ornamentica tradițională datorită aureolei spirituale cu care este înconjurat. Țăranii considerau că darurile solare de care se bucură sunt produsele pământului cultivat, ale gospodăriei. Chiar și galbenii erau din aur, precum soarele. De altfel, în multe regiuni din țară, cel care înjură de soare este privit ca un mare păcătos, fiindcă, potrivit sătenilor, de la el ne vin lumina, căldura, hrana, în fond întreaga viață.

Reprezentările simbolice la noi au fost fie sub formă de vârtelnițe, cercuri, rozete, vârtejuri, cruci, romburi, fie sub formă de Floarea vieții. Pentru a fi pavăză împotriva spiritelor răufăcătoare, se recurgea adesea la imagini ale Florii vieții și ale Soarelui, simboluri nelipsite din zonele de hotar care despart spațiile esențiale. De aceea le găsim negreșit pe obiectele importante: pe poartă, pe ușa casei sau a bisericii, pe cruci și troițe, pe mobilier (lada de zestre, dulapuri, mese), pe țesăturile de interior (scoarțe, ștergare, cămăși) și, desigur, pe ceramica tradițională.

Vârtelnița reprezintă simbolic mișcarea circulară de rotire și sugerează motorul timpului, energia regeneratoare, succesiunea celor patru anotimpuri, datorată celor patru vânturi care trag, ca patru cai, în direcții diferite. În cele mai vechi culturi ale omenirii, vârtelnița a fost asociată cu cursa diurnă a cailor ce trag carul de foc al zeului luminii.

Toate aceste semnificații simbolice ilustrează că Soarele a stat mereu în centrul universului creator al țăranului, care s-a folosit de întreaga sa imaginație, tocmai pentru a sublinia importanța astrului în existența omenirii.