DISC ORNAMENTAL CU MOTIVUL DISCULUI SOLAR

Curtea Domnească Vaslui, secolul XV

          Exponatul lunii iulie 2020 constituie un disc ornamental cu motivul discului solar, parte a colecției de arheologie „Curțile Domnești” a muzeului vasluian.

Acest disc cu decor geometric simplu decora registrul superior al fațadei Bisericii Domnești „Sf. Ioan Botezătorul” din Vaslui și este datat în a doua jumătate a secolului al XV-lea. A fost descoperit în urma cercetărilor de la situl arheologic „Curțile Domnești” Vaslui, din anul 1977, în cadrul locuinței domnești L 10, secțiunea S XI, caroul 4, adâncimea - 2,2 m. Măsoară 21 cm. în diametru și 9 cm. în grosime și este realizat din ceramică decorativă de exterior, dintr-o pastă superioară roșie, omogenă, bine frământată și arsă la roșu, fiind smălțuită cu brun închis.

Decorul înfățișează un disc solar, o „rozetă solară”, o „vârtelniță”, ale căror origini le întâlnim în arta populară a crestăturilor în lemn. Soarele, prin ceea ce simbolizează - căldură, putere, nemurire - a exercitat dintotdeauna o fascinație deosebită asupra oamenilor. El este corpul ceresc central al sistemului nostru planetar, preferat în ornamentica tradițională datorită aureolei spirituale cu care este înconjurat. Țăranii considerau că darurile solare de care se bucură sunt produsele pământului cultivat, ale gospodăriei. Chiar și galbenii erau din aur, precum soarele. De altfel, în multe regiuni din țară, cel care înjură de soare este privit ca un mare păcătos, fiindcă, potrivit sătenilor, de la el ne vin lumina, căldura, hrana, în fond întreaga viață.

Reprezentările simbolice la noi au fost fie sub formă de vârtelnițe, cercuri, rozete, vârtejuri, cruci, romburi, fie sub formă de Floarea vieții. Pentru a fi pavăză împotriva spiritelor răufăcătoare, se recurgea adesea la imagini ale Florii vieții și ale Soarelui, simboluri nelipsite din zonele de hotar care despart spațiile esențiale. De aceea le găsim negreșit pe obiectele importante: pe poartă, pe ușa casei sau a bisericii, pe cruci și troițe, pe mobilier (lada de zestre, dulapuri, mese), pe țesăturile de interior (scoarțe, ștergare, cămăși) și, desigur, pe ceramica tradițională.

Vârtelnița reprezintă simbolic mișcarea circulară de rotire și sugerează motorul timpului, energia regeneratoare, succesiunea celor patru anotimpuri, datorată celor patru vânturi care trag, ca patru cai, în direcții diferite. În cele mai vechi culturi ale omenirii, vârtelnița a fost asociată cu cursa diurnă a cailor ce trag carul de foc al zeului luminii.

Toate aceste semnificații simbolice ilustrează că Soarele a stat mereu în centrul universului creator al țăranului, care s-a folosit de întreaga sa imaginație, tocmai pentru a sublinia importanța astrului în existența omenirii.