Muzeul Judeţean “Ştefan cel Mare” din Vaslui reprezintă o prestigioasă instituţie publică de cultură şi de educaţie din judeţul Vaslui, menită să răspundă nevoilor culturale și spirituale ale publicului larg. Prin diversitatea activităţilor sale, a publicațiilor sale și prin structura sa organizatorică, această instituţie constituie un reper esenţial în realizarea actului cultural-educativ și științific în spațiul județului Vaslui. Ea e o instituţie de cultură de drept public, aflată sub autoritatea Consiliului Județean Vaslui. Finanțarea activităților muzeale se face din bugetul public al județului, la care se adaugă venituri financiare proprii (provenite din taxe și din vânzarea biletelor pentru vizitatori, a altor servicii muzeale și a unor produse culturale).
Înființat în 1974 ca instituție muzeală cu profil mixt de istorie și etnografie, muzeul vasluian a fost deschis publicului în 1975, fiind apreciat ca un muzeu relativ tânăr, dar care din anul 2018 are o Expoziție de bază refăcută, modernizată și foarte bine structurată tematic, ştiinţific şi muzeotehnic. Această structură este organizată pe mai multe domenii: Arheologie și Istorie Veche; Istorie Medievală; Cabinet Tezaur, Numismatică și Medalistică; Carte veche; Istorie Modernă și Contemporană (inclusiv perioada comunistă); Memorialistică-Personalități; Etnografie și Artă Populară; Artă plastică contemporană românească și Protejarea, conservarea și restaurarea patrimoniului muzeal.
Noua Expoziție permanentă a Muzeului din Vaslui a fost organizată pe baza unor concepte muzeologice inovative, cu planurile tematice de idei aferente:
- a) „Muzeul - școala de lângă școală” reprezintă un concept în cadrul căruia are loc maximizarea virtuților informative și formative ale spațiului expozițional pentru publicul școlar și nu numai, cu scopul deschiderii muzeului pentru toți educabilii care au parte, astfel, de experiențe de învățare de înaltă calitate. În acest mod, sunt încurajate curiozitatea și creativitatea publicului, dar și stimularea învățării prin joc și performanță, auditoriul descoperind noi abordări interdisciplinare ale lumii și vieții. Tocmai de aceea, publicul poate să-și dezvolte propriile atitudini și comportamente față de evoluția comunităților locale, față de patrimoniul muzeal și față de actul cultural propriu-zis.
- b) „Muzeul - spectacol” este un concept în cadrul căruia are loc descoperirea de către public a unui spațiu muzeal în care se îmbină armonios elemente scenografice din arta spectacolului cu elemente de artă vizuală care redau un univers probatoriu mult mai obiectiv, mai atractiv și mai evocator al istoriei, artei, culturii și civilizației locale (de pildă, organizarea unor concerte și spectacole pentru educarea cultural-artistică, istorică și memorialistică și pentru trăirea unor emoții personale sau reconstituirea unor secvențe istorice și a unor scene de luptă), cu scopul dezvoltării de audiențe noi, de participare directă la programele muzeale educaționale, la cele de divertisment, de petrecere a timpului liber și de recreere în spațiul muzeal vasluian.
- c) „Muzeul - paradigmă a bucuriei sufletești” este un concept în cadrul căruia au loc trăirile emoționale ale publicului la interacțiunea directă cu exponatele și la interiorizarea valorilor spirituale și cultural-artistice descoperite. Muzeul este conceput ca o realitate vie, o prelungire în timp a unui fapt sau proces cultural, un univers concret în care istoria, cultura și spiritualitatea subzistă. Prin organizarea atractivă a dispozitivului de prezentare muzeală, publicul are posibilitatea de a se atașa de exponate, de a recepta sufletește faptele și personalitățile istorice, de a intui urmele autentice ale trecutului și, de ce nu, de a retrăi atmosfera vremurilor de altădată.
Aspectele relevante ale Expoziției de bază ale Muzeului Județean Vaslui sunt legate de calitatea oportunităților oferite publicului de a învăța într-o perspectivă cuprinzătoare. Spre exemplu, dincolo de organizarea atractivă a dispozitivului de prezentare muzeală și de noutatea discursului muzeologic dat de ghidajul profesionist, se remarcă acuratețea prezentării proceselor și fenomenelor istorice întâmplate în arealul unor comunități locale, încadrate cronologic și științific în evoluția generală a umanității.
Spre exemplu, la Secția de Arheologie și Istorie Veche sunt prezentate, pe perioade istorice, civilizațiile care au ocupat teritoriul actual al județului Vaslui din cele mai vechi timpuri și până în zorii Evului Mediu, prin focalizarea unor aspecte inedite: povestea trecerii prin timp a primilor oameni de la stadiul de culegători la cel de vânători și, apoi, de luptători și creatori - spusă printr-o artă statuară care sugerează progresul remarcabil al inteligenței lor sociale, dar și care conștientizează superioritatea omului asupra tuturor viețuitoarelor și, mai apoi, asupra semenilor săi; în paralel cu aceasta, este prezentată evoluția ceramicii, a uneltelor și armelor, dar și a plasticii zoomorfe și antropomorfe, alături de obiectele de podoabă, tocmai pentru a facilita, prin calitatea expunerii și a designului expozițional, constructivismul sau paradigma „învățării prin experiență”, care valorizează la om activismul structurilor de cunoaștere. În acest caz, expoziția nu este doar un rezervor de resurse istorice și artistice, ci și un spațiu de conectare a lumii experimentale și perceptuale a publicului la ceea ce este frumos, prin viziune, descoperire și interacțiune directă. Interesant este că evoluția civilizației Cucuteni - considerat cel mai important fenomen cultural eneolitic din estul Europei - este ilustrată sub forma unei anexe de locuință din stațiunea arheologică Dumești reconstituită, în care meșterul olar frământă lutul și-l arde la cuptor, tocmai pentru a crea celebra ceramică cu motive spiralo-meandrice, frumos pictată bicrom şi tricrom, dar și faimoasele figurine antropomorfe şi zoomorfe (legate de cultul maternității, fecundității și fertilității, de cultul animalier sau de credințele magico-religioase). De altfel, meșteșugul olăritului este evidențiat și prin expunerea așa numitei Truse a Pictorului, descoperită în așezarea de la Dumești, singura descoperire de acest fel din cultura Cucuteni, fiind compusă din materia primă utilizată la pictura ceramicii (hematit pentru culoarea roșie și oxid manganiferos pentru culoarea neagră), 2 mici mânere pentru pensoane și un mic frecător. La aceasta, se adaugă grupul celor 12 statuete de la Dumești (6 feminine și 6 masculine), prinse într-o horă. Așadar, în acest spațiu expozițional sunt organizate lecții de muzeu, ateliere de creație și conferințe care să atragă și să inspire tinerele generații pentru a-și cunoaște moștenirea culturală a trecutului.
Reconstituirea unui mormânt sau prezența secerilor, topoarelor (inclusiv celturilor), spadelor și sceptrelor din piatră din Epoca Bronzului nu numai că reflectă intensele schimburi comerciale din arealul actualului județ Vaslui și o ierarhizare a societății, prin câteva elemente de prestigiu social și militar, dar permite publicului să interacționeze direct cu exponatele, pentru a trăi experiențe culturale noi. În același mod permisiv pentru public, au fost etalate și pumnalele, fibulele, mărgelele din sticlă și brățările găsite în urne funerare sau morminte bastarnice, carpice și getice ale sitului arheologic Poienești. Din necropola getică de la Poienești face parte și ”mormântul-cuptor”, cu schelet parțial incinerat pe loc.
Totodată, Secția de Arheologie și Istorie Medievală reprezintă una dintre cele mai prestigioase și, prin valoarea deosebită a patrimoniului său, ea se constituie într-un important punct de atracție pentru public. Piesele expuse constituie dovezi incontestabile ale civilizației medievale de pe meleagurile vasluiene, iar noul sistem de etalare al lor permite o interacțiune mult mai directă cu vizitatorii. Expoziția medievală permanentă cuprinde diverse piese de patrimoniu și ele surprind fapte, fenomene și personalități istorice din perioada medievală a orașului și ținutului VASLUI (până la mijlocul veacului al XIX-lea). Categoriile de obiecte expuse sunt extrem de diversificate și ele pun în valoare cultura materială și spirituală medievală a zonei Vasluiului. De exemplu, din perioada creștinismului medieval timpuriu se remarcă cruciulițele relicvar, icoanele din sidef şi obiectele de podoabă cu însemne creștine care au o relevanță aparte.
Existența unei Curți princiare în orașul medieval Vaslui (1435) ca reședință temporară a conducătorilor statului medieval Moldova denotă rolul important pe care l-a avut această urbe în dezvoltarea economică, socială și politico-militară a acestei țări. Principele Ștefan cel Mare (1457-1504) al Țării Moldovei a dezvoltat Curtea Domnească de la Vaslui şi a construit al[turi o Biserică Domnească (1490), conturându-i acestui oraș rolul de mare centru urban și de capitală a Țării de Jos a Moldovei. Tocmai de aceea, în expoziție, pe lângă ceramica, obiectele meșteșugărești, uneltele și armele descoperite arheologic de la această reședință, există și macheta Ansamblului arheologic „Curțile Domnești” Vaslui - care cuprinde Biserica Domnească și Curtea Domnească propiu-zisă. Sunt expuse și acte vechi, precum și câteva manechine care redau boieri, boieroaice și copii de boieri vasluieni care participau la ceremonialul de curte princiară.
Totodată, strălucita victorie din Lupta de la Vaslui-Podul Înalt (10 ianuarie 1475) a lui Ștefan cel Mare contra turcilor – considerată o mare bătălie cu relevanță europeană – este extrem de bine reflectată în cadrul Expoziției de bază, în primul rând prin existența unor arme, armuri și a unei diorame cu elemente 3 D, care au rolul unei reconstituiri istorice fidele a celebrei lupte și care sunt extrem de atractive pentru public. În acest spațiu expozițional cu elemente muzeotehnice deosebite au loc lecții de muzeu, dezbateri și vizionări de filme care permit înțelegerea de către vizitatori a importanței acestei lupte pentru păstrarea independenței statului medieval Moldova, în contextul cunoscutei dispute dintre Europa creștină și Islamul otoman. Creativitatea expunerii și a discursului muzeologic au permis acestui spațiu expozițional să devină un spațiu-spectacol, în care curiozitatea și atractivitatea publicului constituie un amestec eficient și plăcut de educație și divertisment.
Desigur, reflectarea culturii spirituale medievale din arealul vasluian prin prezența unor obiecte religioase și a unor cărți de cult provenite de la diferite biserici și mănăstiri, alături de busturile renumiților cărturari Nicolae Milescu Spătarul și Dimitrie Cantemir (a căror familii își au originea în zona actualului județ Vaslui) întregesc un tablou expozițional care rămâne fixat în memoria afectivă și intelectuală a vizitatorilor.
Patrimoniul Cabinetului Tezaur, Numismatică și Medalistică cuprinde tezaure monetare și de orfevrărie antice și medievale, medalii și decorații militare, bancnote moderne și contemporane, precum și descoperiri monetare izolate care acoperă mai multe perioade istorice. Astfel, dintre aceste obiecte de patrimoniu se individualizează cele patru tezaure monetare: Tezaurul monetar de la Fedești – comuna Șuletea, Tezaurul medieval de la Schinetea – comuna Dumești, Tezaurul medieval de la Bălțați – comuna Tătărăni și, nu în ultimul rând, Tezaurul monetar medieval de la Vetrișoaia – comuna Vetrișoaia, toate din județul Vaslui. O notă aparte o reprezintă Colecția Medalistică „Dr. Constantin Teodorescu”, donată muzeului nostru în 1997, de către medicul chirurg Constantin Teodorescu din Bârlad. Toate aceste tezaure au fost rodul unor descoperiri întâmplătoare, urmate de cercetarea arheologică sistematică a locului descoperirii.
Patrimoniul Colecției de Carte veche a muzeului vasluian cuprinde mai mult de 230 de exemplare, cu precădere carte românească de cult, cea mai veche carte fiind un exemplar al Îndreptării Legii (tipărit în 1652, la Târgoviște, în timpul lui Matei Basarab), dar și titluri ce aparțin istoriei cărții universale. Cea mai veche carte străină deținută de muzeu este un exemplar al D. Grecorii Nazianzeni (tipărit la 1590, la Ingolstadt-Germania).
Povestea Expoziției de bază a muzeului vasluian continuă cu alte interpretări inovatoare și creative ale colecțiilor din cadrul Secției de Istorie Modernă și Contemporană, cum ar fi: susținerea dialogului și a mobilității culturale cu publicul, prin ilustrarea secvențială a Revoluției Române de la 1848, a Unirii Principatelor Române (1859) - prin redarea figurii reprezentative a domnitorului Al. Ioan Cuza și a Elenei Cuza (Prima Doamnă a României moderne). Cea mai atractivă este diorama legată de Războiul de Independență al României (1877-1878) și care marchează existența unei secțiuni din reduta de la Grivița, alături de imaginea eroului național Peneș Curcanul. Participarea României la Primul Război Mondial este evidențiată printr-o dioramă complexă care cuprinde un tranșeu, un punct de comandă și un punct sanitar, iar personalitățile de marcă ale acestei perioade sunt generalul de divizie Constantin Prezan (comandantul Armatei Române) și colonelul Eugen Linde, în timp ce momentul creării României Întregite este evidențiat prin personalitatea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.
Perioada României interbelice și a celui De-al Doilea Război Mondial este prezentată prin imaginea Palatului Mavrocordat (fost sediu al Cercului Militar al ofițerilor din garnizoana Vaslui), de unde provine un mobilier frumos sculptat. Figura mareșalului Constantin Prezan e sugerată de uniforma sa de comandant onorific al Regimentului de Infanterie Vaslui, alături de uniforme de soldat și de ofițer de infanterie. Un loc aparte îl ocupă imaginea generalului de divizie Ioan Rășcanu (fost primar și prefect de Vaslui, ministru), prin fotografii și documente de familie, dar și a veteranilor români din Al Doilea Război Mondial. Exponatele Secției de Istorie Modernă și Contemporană reprezintă o emblemă a ceea ce au fost, vor fi şi vor rămâne faptele istorice de pe aceste meleaguri.
Perioada României comuniste își propune să redea, cu ajutorul unor ingenioase mijloace muzeotehnice și audio-vizuale, o parte din istoria relativ recentă a județului Vaslui, așa încât să răscolească vii amintiri în memoria generațiilor de vizitatori care au trăit-o. Prăbușirea comunismului românesc odată cu momentul istoric al Revoluției din decembrie 1989 aduce în atenția publicului vizitator jertfa de sânge a tinerilor care au luptat pe baricade pentru libertate și democrație.
Strâns legată de epoca modernă și contemporană, Secţia Memorialistică - Personalități este axată pe fotografii, manuscrise, piese de mobilier şi obiecte personale din colecţiile unor personalităţi legate de judeţul Vaslui: academicianul Emil Racoviţă – savant de renume mondial, biolog, creator al Institutului de Speologie din Cluj, umoristul Constantin Tănase – actor, publicist, caricaturist şi creator al teatrului românesc de revistă, criticul de teatru Valentin Silvestru – scriitor, publicist, academicianul Dumitru Bagdasar – medic şi fost ministru al Sănătăţii, creatorul şcolii româneşti de nurochirurgie și soția sa, Florica Bagdasar (prima femeie ministru), politicienii Nicolae și Nicolae Gh. Lupu, dar și actorii Alexandru Giugaru și Ștefan Ciubotărașu.
Colecţiile Secției de Etnografie şi Artă populară relevă aspecte arhaice locale, deosebit de interesante în legătură cu semnificaţia de izvor istoric pe care o au materialele din această zonă etnografică a Moldovei. Piesele expuse înfăţişează ocupaţiile principale şi secundare ale locuitorilor din mediul sătesc al judeţului Vaslui, legate de agricultură, pescuit, albinărit, păstorit, viticultură, industria casnică textilă şi de marile sărbători religioase: unelte şi obiecte din sec. XVIII-XX, ştergare, lăicere, scoarţe, veliţe, ceramică, obiecte de port popular etc. Bogăția și ancestralitatea obiceiurilor și tradițiilor satelor vechi din arealul vasluian permite vizitatorilor să-și contureze o identitate etnică distinctă, prin redescoperirea originilor neamului românesc din care se trag și prin reintegrarea lor într-un sistem de valori culturale și spirituale comune. Totodată, punctul de atracție al acestei secții îl reprezintă etalarea iconostasului pictat și restaurat care a aparținut unei biserici de la Moara Grecilor (o suburbie a Vasluiului), datând din secolul al XIX-lea, la care se adaugă obiectele liturgice din altar, ușile împărătești frumos sculptate și icoanele împărătești, fapt ce denotă o veche lume a credinței populare.
Așadar, Expoziția de bază a Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui se deosebeşte de altele, prin faptul că ilustrează elocvent legătura directă a oamenilor locului cu moștenirea lor istorică și cu patrimoniul cultural, iar spațiul expozițional e conceput ca un „loc comun al spiritului și al bucuriei sufletești”, un adevărat aşezământ cultural de luminare a spiritului autentic românesc, o oază de reflectare în chip strălucitor a frumuseţii tradiţiilor şi istoriei locale, dar şi promotor al creaţiilor umane.