Sectia de arta romaneasca contemporana

Expoziţia permanent de artă plastică Colecţia de artă contemporană „Dr. Constantin Teodorescu” a fost deschisă la data de 11 martie 1989 în urma donaţiei făcute de cunoscutul colecţionar, Dr. Constantin Teodorescu din Bârlad.

Criticul de artă Valentin Ciucă sublinia că în spaţiul artistic al Moldovei, o asemenea iniţiativă validează o opţiune şi confirmă o vocaţie. Opţiunea se referă la domeniul artei contemporane bazată pe exigenţele limbajului plastic modern, pe linia unui sincronism european iar, vocaţia, are în vedere disponibilitatea pentru dialog cultural a unui mare colecţionar.

Colecţia oferă ceea ce am putea numi „un echilibru al alternanţelor”, tendinţe şi orientări diverse, soluţii plastice tradiţionale, alături de provocări specifice unui limbaj plastic contemporan. Astăzi, Colecţia de artă contemporană „Dr. Constantin Teodorescu” dovedeşte o succesiune de propuneri vizând particularităţile viziunii artistice, în cele 170 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură, obţinute prin donaţiile suscesive realizate de colecţionar în 1996, 1998, 2003 şi 2007, fiind expusă în cinci săli ale muzeului, ce confirmă existenţa unor mărci stilistice inconfundabile, având ca punct de plecare pe maeştrii Corneliu Baba, Ion Irimescu, Ion Popescu-Negreni, Ion Pacea, Ion Alin Gheorghiu, continuând cu Ion Nicodim, Constantin Piliuţă, Vasile Grigore, Sabin Bălaşa, Iulia Hălăucescu, Marcel Chirnoagă, Dan Hatmanu, Adrian Podoleanu, Ilie Boca, etc.

Semnificaţia culturală a acestei expoziţii nu se lasă descifrată numai din suma calificativelor artiştilor expuşi, ci varietatea expoziţiei reprezintă un indiciu cu privire la conceptele şi viziunile stilistice ce se anunţă în cuprinsul fenomenului plastic contemporan, polivalenţa expresiei artistice se impune ca un argument puternic în favoarea capacităţii de sinteză şi evocare a artei, precum şi satisfacţia unei implinite realizări spirituale atât ale artiştilor cât şi a colecţionarului devenit un creator de instituţie.

Colecţia de artă contemporană „Dr. Constantin Teodorescu” se dovedeşte a fi încărcată nu numai de conotaţii afectiv-nostalgice, de rememorare a unor valori, ci constituie una dintre ipostazele unui muzeu al sufletului artiştilor contemporani, al unui ,,spirit al timpului”, în care orice demers critic începe prin operaţiuni de selecţie şi sfârşeşte printr-un demers de ierarhizare, ambele realizate în numele valorii, adevărului şi atitudinii faţă de fenomenul contemporan al creaţiei artistice.

Harul unui colecţionar: Constantin Teodorescu

Doctorul Constantin Teodorescu s-a născut în localitatea Murgeni din judeţul Vaslui, pe 30 septembrie 1939. A urmat cursurile Colegiului Naţional Gheorghe Roşca Codreanu, iar în 1964 a absolvit Facultatea de Medicină Generală din cadrul UMF Iaşi. A ocupat prin concurs funcţiile de  extern de spital(1962-1964), intern de spital (1964-1967), secundar de chirurgie generală(1967-1969), medic specialist de chirurgie generală la Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi.

În 1968 a ocupat prin concurs funcţia de preparator de chirurgie generală până în 1977. În această perioadă a efectuat şi studiile doctorale în specialitatea chirurgie pe o temă de oncologie.

Prin transfer, din 1977 şi până în 1990 şi-a desfăşurat activitatea ca medic primar chirurg şef secţie la Spitalul de Adulţi Bârlad. În perioada 1990- 2007 şi-a continuat activitatea ca şef Secţie în Spitalul municipal din Tecuci până la pensionare.

Pentru actele de cultură a avut o pasiune fără limită pentru care s-a dăruit necondiţionat. Gesturile sale de colecţionar au cunoscut cel mai adesea altitudinea entuziasmului şi generozitatea unui spirit ales. Constantin Teodorescu a susţinut organizarea a numeroase manifestări ştiinţifice şi culturale a promovat afirmarea mai multor artişti plastici (inclusiv din oraşele Tecuci şi Galaţi) prin Galeria de Artă „N.N. Tonitza” din Bârlad sau Galeriile „Gh. Petraşcu” din Tecuci.

În 1985 a participat la înfiinţarea Secţiei de numismatică din judeţul Vaslui.

În 1992, la Tecuci a înfiinţat Secţia de numismatică. S-a implicat şi a colaborat activ la publicaţiile: Observator, Semnal şi Tecuciul Cultural. A scris  editoriale la ziarul Păreri Tutovene, rubrici medicale şi de cultură generală.

A înfiinţat la Bârlad publicaţiile: „Bârladul Cultural”, „Bârladul” şi din 1991 Fundaţia Culturală  Dr. Constantin Teodorescu sub patronajul căreia a iniţiat şi organizat zeci de evenimente culturale de cea mai înaltă ţinută.

Este Cetăţean de onoare al municipiului Bârlad, iar în ultimele  două legislaturi a deţinut funcţia de consilier local (PSD) , fiind preşedintele Comisiei de Cultură a municipiului Bârlad.

În 1987 a donat Muzeului Judeţean Vaslui, un număr de 70 lucrări de artă plastică în ideea constituirii unei noi secţii de artă contemporană romănească. A colaborat timp de trei decenii cu colectivul Muzeului Vasile Pârvan din Bârlad, unde, de asemenea, a oferit o impresionantă şi valoroasă colecţie de artă. Pentru spaţiul public a mai oferit lucrări de sculptură în Bârlad, Vaslui şi Brăila, şi lucrări de artă la Colegiul Naţional Gheorghe Roşca Codreanu şi Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Bârlad. A iniţiat şi coordonat publicarea a numeroase cărţi de analiză politică, culturală şi socială, albume de prezentare a  Bârladului, Vasluiului şi Huşului.

La iniţiativa Dr. Constantin Teodorescu, în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local Bârlad, a luat fiinţă pe 15 ianuarie 2011 Centrul Mihai Eminescu. care deţine o bogată colecţie de creaţii plastice, cărţi rare şi numismatică.

În noaptea de 17/18 august 2011 s-a stins din viaţă, în Bârlad, la 72 de ani, după o grea suferinţă.

Sectia de etnografie si arta populara

Deschisa in anul 1975, sectia de etnografie si arta populara este structurata pe ocupatiile principale si secundare ale locuitorilor acestui teritoriu, odinuara, unul din cele mai importante tinuturi razasesti din Moldova.  

Favorizate de conditiile naturale, relief, clima, densitatea retelei hidrografice, bogatia floristica, aceste ocupatii sunt: agricultura, cresterea       animalelor, pescuitul, albinaritul si viticultura. Expozitia de baza prezinta doar o parte din cele peste 800 de piese, achizitionate de pe intreg arealul judetului Vaslui, unele dintre ele unice prin dimensiunea functionala si estetica.

Industria casnica textila, continuatoare a unor stravechi si bogate traditii, cunoaste - prin utilizarea cu maiestrie a unor variate materii prime - o remarcabila dezvoltare.

Patrimoniul cuprinde textile de interior traditionale (425 de piese) cu functii       utilitare sau ceremoniale (stergare, fete de masa, fete de perna, prostiri, laicere, scoarte, velite), piese de port popular de la sfirsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, precum si piese legate de anumite date calendaristice importante sau de sarbatori religioase, in special cele de iarna.

Mastile din satul Voinesti se remarca prin originalitate si prin filonul primitiv pe care l-au pastrat din preistorie (170 piese).

Colectiile de etnografie si arta populara releva unele aspecte locale, deosebit de       interesante in legatura cu semnificatia de ,,izvor istoric" pe care o au materialele etnografice din aceasta zona a Podisului Central Moldovenesc.

Sectia tezaur - numismatica - medalistica

Prin semnificatia lor economica, politica, documentara si artistica speciala, la care se adauga si semnificatia lor simbolica si intrinseca, monedele, medaliile, plachetele constituie o categorie foarte importanta a patrimoniului cultural national.

Sectia tezaur. Numismatica. Medalistica a muzeului "Stefan cel Mare" este structurata pe doua planuri: unul urmareste expunerea tezaurelor si a colectiei de monede antice, bizantine, medievale, moderne, iar unul expunerea medaliilor si plachetelor ce reprezinta donatia facuta de doctorul Conatantin Teodorescu muzeului vasluian.

Etalarea incepe cu tezaurul de la Fedesti ce cuprinde monede din bronz, emise de cetatea Histria, ce au pe avers capul lui Apollo cu cununa de lauri pe dreapta, iar pe avers este reprezentata emblema orasului, vulturul pe delfin spre stanga. Continua cu prezentarea templului geto-dacic de la Bunesti ce cuprinde un valoros si bogat material arheologic ce atesta ce atesta inaltul grad de civilizatie materiala si spirituala a cominitatilor geto-dacice ce au locuit in zona noastra. Obiectele de podoaba, variate ca forma, sunt lucrate din bronz si argint. Preferate erau si obiectele de import in special din sticla colorata, dar si fibule, bratarile si pandantivele din bronz, argint, fier. De remarcat si relativ numeroase monede dacice de tip Vovriesti, precum si o tetradrahma (Histria), ce demonstreaza un grad inalt de civilizatie si schimburi comerciale.

Remarcabil prin componenta si frumusete tezaurul de la Schinetea apartine unei familii boieresti importante din Moldova sfarsitului de secol al XIV-lea si din veacul urmator.

Ducatii venetieni si imitatiile lor sintetizeaza participarea moldovenilor la derularea schimburilor internationale dintre Est si Vest, iar cei 59 de aspri turcesti dovedesc intensificarea schimburilor comerciale transdunarene. Numarul mare de accesorii vestimentare si de obiecte de podoaba permit observarea tehnicilor practicate de giuvaergii, tehnici de veche traditie in prelucrarea metalelor pretioase cum ar fi filigranarea, granulatia cu perle de argint, lanturi impletite, incrustatii cu email si nu in ultimul rand combinatia intre metale.

Tezaurul de la Baltati, ultimul intrat in patrimoniul muzeului(1998), este alcatuit dintr-un numar mare de monezi din argint, aproximativ 850 si obiecte de podoaba. Este un tezaur medieval, in care predomina monedele poloneze din vremea lui Sigismund al II-lea Augustus, rege al Poloniei si Mare Duce de Lituania. Bijuteriile, lucrate din argint, unele in tehnica filigran, sunt fie cercei de tampla, fie fragmente de salba, fie pandantive. Prin urmare, se poate vorbi de o adevarata invazie a metalelor pretioase, iar compozitia si structura tezaurului releva locul Moldovei in contextul international.

Mentionam ca piesele din tezaurele amintite au fost restaurate si conservate in cadrul laboratorului de restaurare - conservare al muzeului nostru.

Existenta colectiei de medalii si plachete aflate in patrimoniul muzeului se datoreaza efortului si bunavointei remarcabilului om si colectionar pasionat ce este doctorul Constantin Teodorescu. Etalarea pieselor este facuta tematic, in functie de evenimentele pentru care au fost batute.

Sectia de cultura si civilizatie

Muzeul nostru gazduieste, etaland obiecte personale, documente, piese de mobilier, fotografii ale celor legati de aceste meleaguri prin obarsie sau loc de desfasurare a activitatii lor.

Vizitand muzeul veti putea descoperi unele dintre cele mai cunoscute personalitati din istoria si cultura Romaniei.

Emil Racovita – biolog, academician, a fost legat de Vaslui prin satul Suranesti, unde se afla mosia parintilor sai si unde isi petrecea vacantele pe vremea cand era elev. Emil Racovita a pus bazele biospeologiei, a infiintat Institutul de Speologie din Cluj, primul institut din lume, a participat la expeditia stiintifica din Antarctica – „Belgica” in calitate de naturalist.

In semn de respect pentru savantul Emil Racovita, in Suranesti, in locuinta familiei s-a organizat in 1958, un muzeu memorial.

Constantin Tanase – actor, creatorul teatrului romanesc de revista, s-a nascut la Vaslui si este cel care a infiintat teatrul de revista „Carabus”, care ii va aduce o meritata faima nationala si chiar europeana prin spectacolele pline de umor si foarte critice la adresa realitatilor romanesti.

Valentin Silvestru – scriitor, nascut pe meleagurile vasluiene, a facut liceul in Iasi si Facultatea de Litere la Bucuresti. A avut o bogata activitate publicistica, a lucrat in teatru, cinematografie, a desfasurat activitati didactice. A fost initiatorul, organizatorul si de la editia a II-a pana la editia a VI-a, presedintele Festivalului International de Umor „Constantin Tanase” de la Vaslui.

Dumitru Bagdasar – medic, academician, s-a nascut la Rosiesti – Vaslui, a studiat medicina la Bucuresti si in S.U.A. unde s-a specializat in chirurgia sistemului nervos. A realizat una dintre primele operatii din lume in acest domeniu impreuna cu academicianul Clerexe. S-a stabilit la Bucuresti unde a creat o adevarata scoala de neurochirurgie. A fost ministru al Sanatatii, profesor universitar, autor de studii de specialitate.

Constantin Prezan – a fost al doilea maresal al Romaniei, dupa Alexandru Averescu si unul dintre comandantii care au asigurat victoriile pe campul de lupta de la Marasesti, Marasti, Oituz in primul razboi mondial. Nascut la Butimanu – Ilfov, a imbratisat cariera militara si a parcurs cu rezultate stralucite toate treptele militare, ajungand pana la maresal al Romaniei.

De meleagurile vasluiene este legat prin mosie de la Schinetea, unde construieste un conac, de fapt o casa taraneasca de proportii mai mari, unde se si retrage dupa terminarea razboiului. Impreuna cu familia ramane la Schinetea pana la sfarsitul vietii, unde este inmormantat alaturi de sotia sa Olga.

Cercul Militar din Vaslui a luat numele Maresalului Constantin Prezan si in 1934 a cumparat pentru activitati proprii „Palatul Mavrocordat”. Maresalului Constantin Prezan i s-a amenajat aici o camera, cu tot mobilierul adecvat, pentru a putea ramane dupa manifestarile organizate cu militarii garnizoanei.

Sectia de istorie moderna

Avand in vedere rolul informativ-formativ al muzeului, tematica sectiei de istorie moderna este axata pe prezentarea evenimentelor de istorie locala in contextul istoriei nationale. Pornind de la miscarea revolutionara de la 1848 pana la momentul reintregirii statului roman, in spatiul afectat sectiei moderne sunt etalate atat piese originale tridimensionale, cat si harti, fotografii, documente care vorbesc de participarea vasluienilor la cele mai importante evenimente ale sfarsitului de secol al XIX-lea.

Alegerile pentru divanele ad-hoc si apoi proclamarea la 24 ianuarie 1859 a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn unic al Principatelor Unite au scos in fata, atat pe cel amintit cat si pe sotia acestuia, ambii, fii ai tinuturilor vasluiene prin locul de nastere.

Elena Cuza, nascuta Rosetti, cea ce avea sa ajunga prima Doamna a Principatelor este nascuta la Solesti, in apropiere de Vaslui. Era o femeie timida, retrasa dar inteleapta care a facut totul pentru a-si sprijini sotul in greaua misiune ce i-a revenit. Numele ei se va lega mai ales de infiintarea Azilului „Elena Doamna” si transformarea palatului de la Ruginoasa in resedinta domneasca.

Un spatiu larg este dedicat razboiului de independenta 1877-1878, mai ales prin eroul legendar „Penes Curcanul”, cel care prin vitejia si dragostea de tara, a dovedit ca insumeaza toate calitatile dorobantului, ale osteanului roman. Nascut la Vaslui, Constantin Turcanu isi va lega numele, nu numai de evenimentul amintit, dar si de garnizoana din Vaslui iar dupa moarte, in mod simbolic, monumentul ridicat in cimitirul orasului, pentru a pastra vesnic vie amintirea eroilor vasluieni, primea numele de „Penes Curcanul”.

Un pretios material muzeistic ilustreaza lupta Regimentului VII „Racova” nr. 25 – Vaslui prin etalarea vestonului incarcat cu decoratii primite de colonelul Eugen Linde, comandantul regimentului. In vara anului 1917 regimentul format din luptatori vasluieni, au participat la cu succes la marile batalii de la Marasti – Marasesti – Oituz, contribuind prin jertfa lor la victoria finala, la revenirea Romaniei in hotarele firesti ale neamului romanesc.

Lock full review www.8betting.co.uk 888 Bookmaker